Treceți la conținutul principal

Interviu cu Monica Lebădă #4

Interviu

Nu o pot lăsa pe autoarea Monica Lebădă la o parte din mai multe motive. Unul dintre ele ar fi faptul că mi-a plăcut extrem de mult prima carte pe care aceasta a scris-o și anume Zbor întrerupt, o carte care m-a zguduit, o carte care mi-a stârnit o sumedenie de emoții. Zbor întrerupt este o carte care nu poate fi lăsată din mână, până la finele lecturării ei. Dacă sunteți curioși în privința acestui prin volum din trilogie, o puteți găsi, cu ușurință, pe blogul meu printr-un click aici.
Din multe motive obiective, eu nu am avut prilejul de continua seria, însă sper să îmi pot achiziționa cât de repede și celelalte două volume pentru că suspansul încă a rămas instalat în ceea ce privește seria.
Cu alte cuvinte, sunteți pregătiți să o cunoașteți mai bine pe Monica Lebădă?

Țin să îi mulțumesc autoarei pentru timpul acordat și pentru răspunsurile sincere și frumoase pe care le-a dat!



1. În primul rând, vreau să te felicit pentru minunatele cărți scrise. Cum a luat naștere totul?

Răspuns: Multumesc! 
Totul a început cu un vis. Nu acela de a ajunge scriitor, ci un vis... real. Cât se poate de real. Un vis în care David se ruga ca Nicole să trăiască – cei care au citit ”Zbor întrerupt” știu la ce mă refer. A fost atât de intens încât m-a ”bântuit” câteva săptămâni, timp în care în mintea mea a început să se construiască treptat povestea – după și înaintea acelui moment. Apoi mi-am dat seama că acel eveniment a fost doar o piesă dintr-un puzzle mult mai mare, pe care l-am conturat treptat în ”Zbor întrerupt”, apoi în ”Dincolo de cer”, desăvârșit în ”Stele fără galaxii”.

2. Ce senzații ai avut atunci când ai ținut pentru prima dată propria carte în mână?

Răspuns: Wooow… A fost wooow! Am chicotit de fericire ca un copil în dimineața de Crăciun. Am așteptat curierul toată ziua, dar poate că așa trebuia să fie. Să ajungă doar seara și-n momentul zero să fiu alături de familie. Asta a amplificat totul.

3. Cu ce personaj te-ai identifica cel mai bine? Un personaj din cărțile tale.

Răspuns: Cei care mă cunosc spun că regăsesc bucăți din mine în Nicole (cea din liceu). Nu-i contrazic. Dar eu am fost.… sunt o combinație între ea și Kate, în momentele ei de rebeliune. Cred… Oricum, asta o spun acum. Când am construit personajele nu mi-am propus să mă identific cu ele. Au o personalitate unică, ce se dezvoltă, se schimbă, evoluează de-a lungul cărților.

4. Pe lângă scris, ce alte activități obișnuiești să mai practici?

Răspuns: Nu sunt o fire sportivă, deși mi-aș dori. Îmi spun că e din cauza timpului liber. Că am alte priorități.  Dar știu foarte bine că dacă îți dorești cu adevărat ceva, îți faci timp. Sunt puține ”lucrurile” pentru care-mi fact timp și acelea sunt cele ce pot fi împărășite cu cei dragi: plimbările lungi, călătoriile, înotul – ador să înot, să joc badminton, remi…

5. Cu toții știm că există și oameni care nu văd profunzimea cărții și acest lucru se soldează cu păreri negative, chiar dacă respectiva carte nu a fost citită în întregime. Ce părere ai despre aceștia?

Răspuns: Le respect alegerea. Nici mie nu-mi plac toate cărțile pe care le cumpăr sau pe care le împrumut. Poate nu sunt genul meu, poate nu-mi place scriitura sau poate pur și simplu nu mă atrage subiectul. Asta poate gândi cineva și despre cărțile mele.
Eu cred că fiecare carte ajunge la cititor în momentul în care el are nevoie de acea… poveste. Pentru că… de ce citim? Să umplem un gol din noi? Să ne aventurăm în alte lumi? Să găsim oameni asemănători nouă? Să ne identificăm cu povestea lor? Sau exact opusul?! Să ne cufundăm într-un univers necunoscut?! Sunt multe motive pentru care oamenii citesc. Unii se regăsesc în universul meu, alții nu. Există atât de multe universuri ale creației și toate sunt la picioarele cititorului... pe raftul de sus din librărie, la un click distanță când le comandăm online, în biblioteca părinților sau cea a orașului.

6. Bănuiesc că orice autor, pe lângă scris, mai și citește. Care sunt genurile tale preferate? Autorii favoriți?

Răspuns: Ați încercat vreodată să vedeți un serial de la ultimul episod la primul? De multe ori gândesc asta despre mine când vine vorba de cărți.
Când eram mică, apoi în adolescență… studenție am citit foarte mult clasici, teatru – românesc și nu numai, de la Caragiale, ale cărui replici le știam pe dinafară printr-a VII-a, până la Shakespeare. Și, ca o paranteză, personal, cred că teatrul dezvoltă foarte mult imaginația! Am citit contemporani, psihologie și studiu comportamental…  Am citit foarte mult. Sunt ”cărți grele pentru vârsta ta” – îmi spuneau unii. Apoi a venit o pauză. Destul de lungă.
Acum citesc în majoritatea timpului ficțiune: Young Adults, Fantasy, S.F... și nu numai. Îmi place să… uit de realitatea mea pentru câteva ore și să mă pierd într-o carte. Și, când spun asta,  mă refer la faptul că-mi place să citesc o carte ”dintr-o suflare”, să o devorez.

7. Preferi să scrii ziua sau noaptea? De ce?

Răspuns: Depinde… uneori scriam doar noaptea, alteori îmi rezervam câteva zile întregi doar pentru scris. Nu am o rețetă. Nu scriu pentru că trebuie. O fac… când simt.

8. Cum îți petreci timpul liber? În familie? Citind? Scriind? De ce?

Răspuns: Cred că noțiunea de ”timp liber” a devenit destul de abstractă în zilele noastre. Există timp liber pentru familie, timp liber pentru mine, timp liber pentru scris… etc. Există, evident, și momente în care se reunesc toate… cum ar fi o vacanță, cafeaua de dimineață, un răsărit, un apus sau un cer înstelat într-o excursie neplanificată. Nu-mi planific fericirea. O descopăr în fiecare moment al vieții mele. Chiar și atunci când nu sunt în ”timpul liber”

9. Ce plănuiești să publici în viitor?

  Răspuns: Ooo, nu! Cum spuneam, nu-mi fac planuri. Totul se întâmplă atunci când trebuie să se întâmple.  Când simt că e… ”momentul”.

10. Ca să încheiem interviul într-o notă amuzantă, vreau să mă raportez puțin și la copilărie. Care este momentul cel mai amuzant de care tu îți aduci aminte?

Răspuns: Cel mai amuzant?  Greu. Nu pot spune că am fost un copil care a făcut năzbâtii. Nu eram genul care să se cațere în copaci sau să plece toată ziua de-acasă în căutarea aventurii. Eram mai mult genul care… atunci când trebuia să învățe pentru examenul de clasa a VIII-a, în culegerea de comentarii de română îl aveam  pe  Dumas. De câte ori intrau mama sau tata în cameră și mă vedeau că ”învăț”, zâmbeau. Și eu le zâmbeam înapoi. Scurt. Numai eu știam ce bătălii, ce frământări, ce trăiri aveam în mine… și-n cartea ascunsă între paginile cu comentarii literare.
Acum cred că-mi doresc, la rândul meu, să existe adolescenți care să ascundă cărțile mele în culegerile de texte pentru bac… și să zâmbească.

Mulțumesc, din nou, Monica! Sperăm să aflăm cât mai multe lucruri despre tine pe viitor!

Noi ne citim data viitoare!

Comentarii

  1. Ce frumos! Sa ai un vis si de aici sa porneasca totul. :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Uneori incepem sa scriem carti tocmai pentru ca altii sa citeasca ce ne-ar placea si noua sa citim. Inteleg perfect si partea aceasta cu ruperea de realitate. De a iesi din propria viata pentru a fi spectator al altor vieti. Cum se zice, traim atatea vieti cate carti citim. M-am bucurat sa aflu de un nou autor, felicitari pentru interviu amandurora!

    RăspundețiȘtergere
  3. Imi place ce spune Monica Lebada aici si asta inseamna ca daca nu am citit nici o carte de-a ei, este cazul s-o fac acum.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Trebuie neaparat sa le citesti! Iti doresc lectură plăcută!

      Ștergere
  4. Mi se pare tare fascinația ta pentru cărți și faptul că vrei să le arăți oamenilor și cine se ascunde în spatele unor titluri care îți plac. Felicitări!!! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iti multumesc mult pentru cuvintele frumoase!

      Ștergere
  5. Felicitări pentru frumosul interviu! Doar 3 cărți a scris Monica?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult! Da, momrntan, Monica a publicat doar 3 carti.
      Speram ca pe viitor sa mai vada lumina tiparului si alte carti scrise de aceasta.

      Ștergere
    2. Am notat trilogia. Sper să o pot achiziționa curând

      Ștergere
  6. Nu am auzit de această autoare până acum. Îți mulțumim că ai ales să împărtășești cu noi astfel de informații.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Plăcerea este si va fi de partea mea. Multumesc si eu ca ai ales sa treci pe aici!

      Ștergere
  7. Nu am auzit de aceasta autoare, ma bucur sa o cunosc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mă bucur că prin prisma mea ai ajuns să o cunoști!

      Ștergere
  8. Te felicit pt demersul tau de a arata adevarata fata a oamenilor care spun povesti.

    RăspundețiȘtergere
  9. Imi plac articolele de genul, in care se face cunoscuta o persoana. Eu nu stiam de Monica si nici de cele 3 carti pe care le-a publicat, asa ca iti multumesc.

    RăspundețiȘtergere
  10. Ce frumos a fost interviul, mi-a facut placere sa il citesc! :)

    RăspundețiȘtergere
  11. Ador interviurile citite aici! Imi ofera prilejul de a descoperi oameni si munca lor, care nu cred ca i-as fi gasit altfel <3

    RăspundețiȘtergere
  12. E frumos sa vezi chipul si sa cunosti omul din spatele cartilor.

    RăspundețiȘtergere
  13. Mi se pare foarte tare ideea ta de a face aceste interviuri. De cei mai multi dintre acesti scriitori romani eu am auzit de la tine, sunt insuficient promovati sau poate ma invart eu prin cercuri mai nestiutoare.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, unii autori români sunt prea puțin promovați, deoarece mereu fugim după ceea ce înseamnă autor străin. Eu sincer, de când citesc autori români,nici nu prea mai am asa o atracție pentru cei din afară.
      E adevarat, si eu abordează subiecte cliseice, dar sunt altii care abordează subiecte fabuloase. Eu ii iubesc pe unii, deoarece mi-au îmbunătățit imaginația.

      Ștergere
  14. Imi place interviul si imi place modul in care isi descrie/tu descrii creatiile. Pare cu adevarat palpitant sa ii citesti randurile cartilor. ♥️👍🏼

    RăspundețiȘtergere
  15. Imi place tare mult interviul pe care l-ati realizat impreuna. Va felicit!

    RăspundețiȘtergere
  16. Nu am auzit despre Monica Lebada. Imi place interviul mult. Felicitari pentru munca depusa.

    RăspundețiȘtergere
  17. Nu am auzit de Monica Labada, nici de cartile ei. Am citit recenzia cartii și mi se pare interesanta

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc mult. Mă bucur că te încântă.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Părerea voastră contează

Postări populare de pe acest blog

TOP 5 cărți (ale autorilor străini) care m-au impresionat cel mai mult în anul 2017

Bună, dragilor!
Cum nu prea am realizat astfel de articole pe blog, m-am gândit că acum ar fi momentul, mai ales că anul 2017 a fost un an plin de lecturi calitative. În materie de citit, am lecturat undeva la o sută de cărți (nu sunt sigură, nu am ținut o evidență), așadar, mi-a fost destul de greu să mă limitez doar la 5 cărți.
Totuși, într-un final le-am ales și, mai mult decât atât, aceste lecturi le recomand cu mare încredere.


Cărțile nu sunt în ordine, întrucât nu mă pot decide care mi-a plăcut cel mai mult.

Astfel, o să amintesc despre fiecare în parte și sper ca acestea să fie și pe gustul vostru.

Ferma animalelor de George Orwell

Aceasta este o lectură scurtă, care, sunt sigură, a impresionat pe mulți.
Pe blog nu am realizat o recenzie cărții, însă dacă doriți mai multe informații și vreți să aflați, de asemenea, ce emoții mi-a trezit, aș putea să întocmesc un review.

Un șir infinit de țestoase de John Green

Am citit-o în luna decembrie și a fost o lectură tare ușoară, dar frum…

Recenzie - Tu de Caroline Kepnes

TuAutor: Caroline Kepnes
Editura: Herg Benet
Colecția: Passport, Literatură străină
Număr de pagini: 447




Atunci când o tânără și frumoasă scriitoare aspirantă intră în librăria din New York în care lucrează Joe Goldberg, el face ceea ce ar face oricine în situația lui: îi caută pe Google numele pe care l-a aflat de pe cartea de credit. Este doar o singură Guinevere Beck în întreaga metropolă. Ea are un profil public de Facebook și postează pe Twitter neîncetat, dezvăluindu-i lui Joe tot ce ar avea nevoie să știe: se recomandă pur și simplu Beck, pentru prietenii ei, a urmat cursurile la Universitatea Brown, locuiește pe Bank Street și va fi la un bar din Brooklyn diseară – locul perfect pentru o întâlnire „întâmplătoare”. Pe măsură ce Joe capătă în mod invizibil și obsesiv controlul asupra vieții lui Beck, el orchestrează o serie de evenimente pentru a se asigura că Beck nimerește în brațele lui primitoare. Trecând de la statutul de hărțuitor din umbră la cel de iubit oficial, Joe se trans…